Compararea invaziei Finnlandei cu agresiunea Rusiei în Ucraina: Avertismentele Finlandei

Invazia Finlandei de către Iosif Stalin în 1939 este adesea comparată cu agresiunea lui Vladimir Putin în Ucraina, în contextul speculațiilor legate de posibilele acorduri de pace. Totuși, oficialii de la Helsinki au subliniat că Ucraina nu ar trebui să urmeze exemplul înțelegerii care a condus la un model de "finlandizare", conform analizei realizate de Newsweek.

Tratatul care a fost semnat între Finlanda și Uniunea Sovietică în 1948 a permis țării să își mențină independența, însă a cerut demilitarizare și o neutralitate care a aliniat politica externă cu cele ale Moscovei. Un expert finlandez a declarat că un astfel de model pentru Ucraina ar beneficia doar interesele Rusiei.

Pe 24 februarie, conflictul dintre Rusia și Ucraina va intra în al patrulea an, iar speculațiile despre negocieri aduc în prim-plan ecourile acordurilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după bătăliile pe care Finlanda le-a purtat împotriva sovieticilor. Atât invaziile din 1939, cât și cele din 2022 au fost precedate de negocieri eșuate, iar Rusia a venit cu cerințe care implicau o superioritate militară copleșitoare.

Pekka Kallioniemi, expert în dezinformare rusă, a afirmat că atât Stalin, cât și Putin au crezut că războiul se va încheia rapid. De exemplu, Stalin spera ca conflictul să dureze doar câteva săptămâni, în timp ce în 2022, Putin a justificat invazia prin ideea "denazificării" Ucrainei.

Kallioniemi a explicat cum sovieticii au orchestrat operațiuni sub steag fals în timpul Războiului de Iarna pentru a justifica invazia. Apoi, Finlanda a reușit să respingă atacurile sovietice, suferind totuși pierderi teritoriale semnificative.

Între timp, ministrul de externe finlandez, Elina Valtonen, a declarat că impunerea neutralității în cazul Ucrainei nu va aduce o soluție durabilă și că nu se poate avea încredere în Rusia. Ea a subliniat că Finlandizarea este un model depășit și că realitățile curente sunt cu totul diferite.

După zeci de ani de neutralitate, Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, o acțiune stimulată de intensificarea amenințărilor din partea Rusiei. Sari Arho Havren, cercetător la Universitatea din Helsinki, a remarcat că discuțiile despre finlandizare pot ascunde intenția de a împiedica Ucraina să devină membru NATO.

Problema, subliniază Konstantin Sonin, profesor la Universitatea din Chicago, nu este Ucraina, ci Rusia. Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că nu vor exista discuții cu Ucraina până când aceasta nu va renunța la revendicările teritoriale.

Cu toate acestea, optimistul președinte ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că pacea nu ar trebui să fie considerată un cadou și că orice soluție trebuie să includă garanții occidentale de securitate. Yuriy Boyechko, CEO al organizației Hope for Ukraine, a subliniat că orice acord de pace va trebui să fie supus unui referendum, pentru ca poporul ucrainean să decidă soarta sa.