După zece zile de discuții tensionate, cele 185 de state participante la negocierile de la Geneva nu au reușit să adopte un tratat internațional obligatoriu împotriva poluării cu plastic, pe fondul divergențelor majore dintre țările producătoare de petrol și tabăra care cere măsuri drastice pentru reducerea producției globale. Reprezentantul Norvegiei, copreşedinte al unui grup de ţări care pledează pentru un tratat „ambiţios” pentru protejarea mediului şi a sănătăţii umane în faţa ameninţării crescânde a poluării cu plastic, a anunţat într-o sesiune plenară reunind 185 de guverne, în zorii zilei de vineri: „Nu vom avea un tratat privind poluarea cu plastic aici, la Geneva”. Anterior, India şi Uruguay subliniaseră incapacitatea negociatorilor „de a ajunge la un consens”. Preşedintele negocierilor, ecuadorianul Luis Vayas Valdivieso, a prezentat două versiuni diferite ale unei propuneri de compromis în 24 de ore, ultima dintre acestea fiind prezentată în noaptea de joi spre vineri, pe fondul unei atmosfere încordate, relatează Agerpres. Noul text de compromis conţinea încă peste o sută de puncte de clarificat, după 10 zile de negocieri intense, însă şefii de delegaţii reuniţi într-o sesiune informală nu au reuşit să ajungă la un acord. Viitorul negocierilor nu era clar la scurt timp după încheierea acestora. Mulţi delegaţi şi-au exprimat dezamăgirea, reprezentanta Fiji considerând că acest eşec „slăbeşte multilateralismul”. „Câteva ţări, ghidate de interese financiare pe termen scurt şi nu de sănătatea populaţiilor lor şi de sustenabilitatea economiilor lor, au blocat adoptarea unui tratat ambiţios împotriva poluării cu plastic”, a deplâns, la rândul său, ministrul francez pentru Tranziţie Energetică, Agnes Pannier-Runacher, într-un comunicat. Uganda a solicitat organizarea unei noi runde de negocieri la o dată ulterioară. Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a estimat că negocierile de la Geneva au stabilit „o bază bună” pentru reluarea discuţiilor. Teoretic, runda de negocieri CNI5-2, care a debutat la Geneva la 5 august, trebuia să se încheie la 14 august, la miezul nopţii, ora locală (22:00 GMT). Între cele două tabere care s-au confruntat pe această temă se menţin diviziuni profunde. Tabăra „ambiţioşilor”, inclusiv UE, Canada, Australia şi multe ţări latino-americane, africane şi insulare, vor să cureţe planeta de plasticul care începe să o afecteze şi să dăuneze sănătăţii umane şi, mai presus de toate, să reducă producţia globală de plastic. Pe de altă parte, există ţări, în principal producătoare de petrol, care resping orice restricţii privind producţia de hidrocarburi care stau la baza industriei materialelor plastice şi orice interdicţie privind moleculele sau aditivii periculoşi. Aceste ţări nu au tolerat faptul că negocierile s-au bazat pe „întreaga durată de viaţă” a plasticului, adică de la substanţa derivată din petrol până la starea sa de deşeu. Ele au declanşat o luptă acerbă pentru a obţine modificarea „scopului” sau a domeniului de aplicare al tratatului, care fusese stabilit în 2022 în cadrul Adunării Generale a ONU pentru Mediu. China, cel mai mare producător de materiale plastice din lume, a semnat documente cu grupul respectiv la începutul negocierilor, însă a rămas relativ discretă pe tot parcursul procesului. Sub supravegherea atentă a reprezentanţilor industriei petrochimice prezenţi pe coridoare, ţările eşuaseră deja o dată să producă un text comun în timpul ultimei runde de negocieri, la Busan, Coreea de Sud, la sfârşitul anului 2024, notează AFP. Problema este cu atât mai importantă cu cât planeta a produs după anul 2000 mai mult plastic decât în precedenții 50 de ani, în mare parte produse şi ambalaje de unică folosinţă. Iar tendinţa se accelerează – dacă nu se ia nicio măsură, producţia actuală, de aproximativ 450 de milioane de tone pe an, se preconizează că se va tripla până în 2060, conform previziunilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Mai puţin de 10% din acest plastic este reciclat. Imposibilitatea de a ajunge la un acord la Geneva pentru reducerea poluării cu plastic trebuie să constituie un „semnal de alarmă pentru lume”, a declarat vineri ONG-ul pentru protecţia mediului Greenpeace, potrivit căreia „a pune capăt poluării cu plastic înseamnă a ataca frontal interesele energiei fosile”. „Criza plasticului se accelerează, iar industria petrochimică este hotărâtă să ne sacrifice în favoarea intereselor sale pe termen scurt”, a declarat ONG-ul într-un scurt comunicat emis după eşecul negocierilor de la Geneva. Marea majoritate a guvernelor „doresc un acord puternic”, dar „o mână de actori rău intenţionaţi au fost autorizaţi să utilizeze procesul pentru a reduce la zero această ambiţie. Nu putem continua să facem acelaşi lucru şi să sperăm la un rezultat diferit. Ezitarea nu mai este o opţiune”, a adăugat organizaţia, citată de AFP.