Josep Borrell, șeful diplomației europene, a cerut marţi un „echilibru” între nevoia Ucrainei de a ataca ţinte pe teritoriul Rusiei cu echipamente donate de către Occident şi riscul de escaladare a conflictului pe care această abordare îl poate avea. „Conform legii războiului, este perfect posibil, nu există nicio contradicţie în a riposta, în a putea contraataca pe oricine te atacă de pe teritoriul său", a declarat Borrell presei la sosirea la Consiliul de miniştri ai apărării din UE, în care a spus că va fi discutată posibilitatea de a permite Ucrainei să folosească arme europene pentru a ataca în interiorul Rusiei, informează EFE şi AFP, preluată de Agerpres. Şeful diplomaţiei europene a declarat că unele state membre au început deja să ia decizia de ridicare a restricţiilor pentru ca Ucraina să poată face acest pas, pe care ţări precum Germania l-au respins ferm. Borrell s-a declarat „sigur" că „unii vor discuta pe faţă despre riscul" creşterii tensiunii în acest război. „Dar trebuie să echilibrezi nevoia ca ucrainenii să se apere, pentru că desigur nu se pot duce acolo de unde sunt lansate atacurile, se află într-o situaţie complet asimetrică", a comentat el. Borrell a amintit că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg - care va participa şi el marţi la reuniunea miniştrilor apărării europeni - a propus deja ca ucrainenii să poată folosi arme occidentale pentru a ataca ţinte din Rusia. „Este din ce în ce mai crucial, pentru că atacurile asupra Kievului vor veni de pe teritoriul Rusiei", a insistat el. Miniştrii comunitari vor discuta cu ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, pentru a aborda situaţia de pe câmpul de luptă şi nevoile Ucrainei, în aceeaşi zi în care preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, a semnat cu Belgia un acord de securitate cu şi a convenit următorii paşi cu privire la livrarea avioanelor de luptă F16. Borrell a anunţat că va face presiuni pentru a încerca „depăşirea tuturor dificultăţilor care ne împiedică să mobilizăm pe deplin şi mai rapid" resursele Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), care în prezent este blocat de Ungaria. El a amintit că sunt şapte acte juridice în aşteptarea aprobării pentru a putea mobiliza aproape 7 miliarde de euro, la care se va adăuga o altă sumă provenită din profiturile extraordinare ale activelor imobilizate ale Rusiei. Borrell a menţionat că Ungaria şi-a exprimat îngrijorarea „cu privire la chestiuni care nu sunt tocmai legate de apărare", ci mai degrabă de „interesele sale naţionale". „Fiecare are dreptul să-şi apere interesele naţionale, dar trebuie să existe o anumită proporţionalitate între felul în care le aperi şi consecinţele deciziilor pe care le blochezi", a apreciat el. Pentru a sprijini Ucraina, se lucrează la modalităţi de finanţare a industriei militare europene înainte de summitul liderilor din iunie, precum şi la deschiderea unui fond de inovare la Kiev, a mai explicat şeful diplomaţiei europene. De asemenea, Borrell a făcut referire la propunerea Poloniei şi Greciei de a crea un scut antiaerian european şi a dat asigurări că el personal este „pe deplin în favoarea a tot ceea ce se face cu o abordare comunitară". „De ce să nu considerăm spaţiul aerian al statelor membre drept spaţiu aerian intern?", a comentat el. În sfârşit, referitor la conferinţa de pace pe care Ucraina urmează să o organizeze în iunie în Elveţia, Borrell a spus că „există multă presiune pentru ca aceasta să fie un succes”, dar a avertizat că Rusia va încerca să facă presiuni asupra principalelor ţări emergente - Brazilia, India, China şi Africa de Sud - pentru ca acestea să nu participe şi să încerce astfel să-i minimizeze importanţa.