Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, Republica Moldova crede că are în sfârșit capacitatea de a da Rusia afară de pe teritoriul ei. Dar, planul Chișinăului prezintă și o mare dilemă: cum să facă acest lucru fără să declanșeze o criză umanitară pentru cetățenii săi, relatează Politico. De când și-a câștigat independența în anii '90, Moldova a rămas blocată într-un conflict înghețat cu Moscova în legătură cu Transnistria, regiunea separatistă susținută de Kremlin aflată la granița de est a țării, care are o populație de peste un sfert de milion de oameni. Înfruntarea a fost una tensionată, dar menținută de o conexiune puternică: Moldova primește energie rusească la preț favorabil prin Transnistria, care primește la schimb sute de milioane de euro pe an. Legătura i-a permis Rusiei să păstreze controlul asupra acestui teritoriu strategic de la granița Moldovei cu Ucraina, acolo unde Moscova are trupe staționate în ciuda opoziției guvernului de la Chișinău. Acum, această dinamică se schimbă. Moldova s-a integrat tot mai mult cu Europa în ultimii ani, sub conducerea președintei pro-UE Maia Sandu. Bruxellesul a oferit milioane de euro și un nivel mai mare de acces la proviziile de energie din UE - parte a unui proces mai lung prin care una dintre cele mai sărace țări din Europa se pregătește de aderarea la UE. „Moldova nu mai este dependentă de Transnistria”, a spus ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, pentru Politico. „Când vorbim de gaz, cumpărăm gaz de pe piața internațională. În privința electricității, construim linii de înaltă tensiune ca să ne conectăm la România.” Schimbarea este o problemă pentru Transnistria, dar și pentru guvernul moldovean. Oprirea plăților către Transnistria ar distruge bugetul guvernului de la Tiraspol și ar lăsa sute de mii de oameni fără venituri și servicii de bază - o provocare ce, pentru o țară de mărimea Moldovei, ar fi echivalentă cu reunificarea Germaniei după căderea Zidului Berlinului. „Elitele din Transnistria recunosc deja că noi cumpărăm electricitate din regiune, nu pentru că suntem nevoiți, ci pentru că alternativa ar fi să aruncăm regiunea într-o criză umanitară”, a spus ministrul moldovean pentru energie, Victor Parlicov. Totuși, oficialii sunt hotărâți: a venit timpul să rupă legătura care a blocat Moldova timp de mai multe generații. „Există o motivație puternică acum pentru ca noi să reintegrăm țara pașnic”, a spus Popșoi, care a fost numit ministru de externe în ianuarie. „Rezolvarea conflictului presupune reintegrarea completă și ca Moldova să preia controlul granițelor sale suverane.” Transnistria și-a dezvoltat propriile sale forțe armate, servicii publice și scheme de pensii - toate finanțate prin vânzarea către Moldova a energiei ieftine din Rusia. „Întreaga regiune este dependentă de gazul gratis ca de droguri”, a spus Parlicov, ministrul energiei. Și Moldova a devenit dependentă de energia la preț redus. Centrala electrică Cuciurgan, deținută de Rusia, din Transnistria, este cea mai mare sursă de energie a Moldovei - ea alimentează aproximativ patru cincimi din necesarul energetic al țării, în schimbul a sute de milioane de euro pe an. „Frumusețea lucrurilor pentru ruși era că prin achiziționarea energiei electrice din regiunea transnistreană, noi practic finanțam separatismul din propria noastră țară”, a spus Parlicov. UE a dat planurile Moscovei peste cap. În ultimii ani, Bruxellesul a dat Moldovei zeci de milioane de euro pentru infrastructură și pentru a consolida conexiunea cu rețeaua de energie europeană. Veniturile obținute din vânzarea de combustibil și energie din Rusia, Transnistria și-a dezvoltat sectorul industrial care s-ar prăbuși peste noapte, dacă Moldova ar opri plățile. Moldova știe, însă, că dacă distruge motorul care ține în viață economia Transnistriei, asta i-ar afecta și pe localnici - aceiași oameni pe care Chișinăul vrea să îi reintegreze în societatea moldoveană. „Vorbim despre în jur de 300.000 de oameni, aproape toți dintre ei fiind cetățenii noștri, și au nevoie să li se asigure accesul la serviciile de bază”, a spus Parlicov. Este puțin probabil ca liderii din Transnistria să rămână pasivi. Oficialii de la Tiraspol au cerut Kremlinului în martie să îi protejeze de presiunile venite din partea Moldovei, susținând că țara pregătește o blocadă economică, în ciuda fluxului zilnic de bunuri și servicii care trec prin punctele de control rusești. Capacitatea Rusiei de a interveni în regiune este limitată. De la începutul războiului din Ucraina, forțele rusești staționate în Tiraspol au fost rupte de liniile de aprovizionare obișnuite, neputând să aducă întăriri sau echipamente militare noi. Mulți dintre soldații ruși au servit prin rotație și s-au stabilit în Transnistria cu tot cu familiile lor. Și cu toate că au acces la unul dintre cele mai mari arsenale de armament și muniție din Europa, în depozitul foarte bine apărat de la Cobasna, echipamentul militar de acolo este în mare parte foarte vechi. Alte conflicte din spațiul post-sovietic, precum cel dintre Armenia și Azerbaidjan, s-au încheiat în dezastru. În cazul Moldovei, conflictul nu este alimentat de tensiuni etnice - aproape toți transnistrenii au pașaport moldovean și pot trece liber prin punctele de control păzite de soldații ruși. La fel ca moldovenii care trăiesc în alte părți ale țării, transnistrenii nu au decât de câștigat din boom-ul economic pe care l-ar aduce aderarea la UE, indiferent de care sunt planurile lui Putin. Chiar dacă nu poate interveni militar, Moscova poate în continuare să creeze probleme pentru Moldova. Anul trecut, serviciile de informații de la Kiev au avertizat că rușii plănuiesc o lovitură de stat prin care să o înlăture de la putere pe Maia Sandu, folosindu-se de un partid prorus de opoziție pentru a răsturna guvernul. Alegerile parlamentare și prezidențiale programate pentru luna octombrie vor fi un moment critic pentru cum va arăta viitorul Moldovei - și o nouă șansă pentru forțe externe ca Rusia să încerce să influențeze rezultatul lor. „UE trebuie să continue să ajute Moldova cu energie astfel încât să devină complet independentă de Rusia”, a spus Ivana Stradner, cercetător de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor de la Washington. „Și trebuie să ne asigurăm că, dacă lucrurile se intensifică, nu ne este teamă de provocările lui Putin în țară - dacă nu vrem ca Occidentul să fie văzut ca un tigru de hârtie, trebuie să fim pregătiți să ajutăm Moldova.”