Posibile scenarii de schimbare a regimului din Iran și riscurile implicate
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Posibile scenarii de schimbare a regimului din Iran și riscurile implicate
Pe fondul tensiunilor internaționale, situația din Iran rămâne un subiect delicat pentru liderii mondiali, mai ales în contextul summitului G7 de peste hotare, conform digi24.ro. În timp ce Occidentul analizează variantele de abordare, opinia publică și experții se întreabă despre consecințele unei eventuale schimbări de regim în țară.
Potrivit unor declarații recente, Emanuel Macron, președintele Franței, avertizează asupra riscurilor unei intervenții militare în Iran. El subliniază că o încercare de a răsturna regimul fără un plan clar poate conduce la haos, evocând experiențele din Irak din 2003 și Libia din anii următori, care au avut consecințe destabilizatoare. Macron citează: „Cea mai mare greșeală astăzi este să încerci, prin mijloace militare, să produci o schimbare de regim în Iran, pentru că asta va duce la haos.”
De cealaltă parte, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, susține ideea unei schimbări de regim, citând exemplul Siriei. „De când a fost răsturnat regimul Assad, a venit un nou guvern care încearcă să aducă pacea în țară,” notează Merz, ignorând însă cei aproape nouă ani de conflict sângeros și instabilitatea care a urmat, fapt menționat de experți, inclusiv de The Guardian.
Potrivit analizelor, lipsa unui plan clar pentru ce se întâmplă după căderea regimului iranian fragilizează situația. Iranul este un stat complex, cu diversitate etnică și religioasă, ceea ce crește riscul unor conflicte interne dacă actuala conducere se prăbușește. Notează digi24.ro că, dacă se întâmplă o implozie, grupări teroriste și mișcări separatiste precum azerele sau kurzii ar putea profita de situație.
În context, liderii israelieni, cum ar fi premierul Benjamin Netanyahu, consideră că reforma nu poate fi impusă fără un proces intern, dar în același timp, există zvonuri despre tentative de reunire a opozanților din interior și despre posibile eliberări ale unor foști lideri politici, precum Mir Hossein Mousavi, aflat în arest la domiciliu de mai mult timp.
De asemenea, se discută despre o eventuală schimbare a conducerii Iranului, în cazul în care regimul actual cedează. Reza Pahlavi, fiul ultimului monarh, a început deja tururi de promovare în Statele Unite, afirmând că regimul actual este în pragul colapsului și că are un plan pentru refacerea Iranului, citată de digi24.ro. Aceste declarații, precum cele ale lui Pahlavi, au atras critici din partea activiștilor pentru drepturile omului, precum Nasrin Sotoudeh, care consideră că trebuie apărat teritoriul țării, nu greșelile liderilor.
În plus, zvonurile indică faptul că figuri precum Hassan Rouhani sau Mohammad Javad Zarif, foști oficiali importanti, ar putea reînființa un guvern de tranzit. În același timp, arestarea și detensionarea unor opozanți precum Mir Hossein Mousavi și Zahra Rahnavard ar putea indica o posibilă deschidere pentru negocieri sau schimbări politice.
Pe plan regional, dacă regimul de la Teheran cade, ar putea urma conflicte interetnice și teritoriale. Azerbaijanul și mișcările kurde din zonele de nord-vest ale Iranului ar putea profita pentru a revendica teritorii, avertizează experți. Practic, o destabilizare completă a Iranului riscă să provoace un efect avalanșă în Orientul Mijlociu.
Situația devine și mai complicată la nivel global, Rusia fiind extrem de îngrijorată. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului de externe al Rusiei, Maria Zaharova, lumea se află la “câțiva milimetri de catastrofă” în contextul bombardamentelor israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene. Kremlinul încearcă să evite o escaladare, în timp ce relațiile cu Iranul sunt periclitate de tensiuni crescute, notează digi24.ro.
În final, situația din Iran rămâne instabilă, iar comunitatea internațională se află în așteptarea următorilor pași, având în vedere că o schimbare de regim poate duce la implicații imprevizibile atât pentru Iran, cât și pentru regiune.
