Restricții severe pentru rușii din Lituania: pierderi de permise de ședere

Cetățenii ruși care locuiesc în Lituania se pot confrunta cu pierderea permiselor de ședere din cauza călătoriilor frecvente în Rusia sau Belarus, conform noilor reglementări care au intrat în vigoare în mai 2025. Aceasta, potrivit digi24.ro, se întâmplă dacă aceștia vizitează țara de origine sau Belarus de mai mult de o dată la trei luni fără un „motiv obiectiv” valid. Respectivele motive rămân neclare, iar mulți ruși au găsit dificultăți în a-și susține cazurile în instanță.

👉 Noile măsuri legislative și susținerea parlamentară

Noile măsuri restrictive, adoptate după un an de dezbateri parlamentare, vizează revocarea permiselor de ședere temporară pentru cetățenii ruși și belaruși care călătoresc frecvent în țările lor de origine. Proiectul de lege, inițiat de Uniunea Patriei – Creștin-Democrații Lituanieni, a fost susținut unanim de toate partidele din Seimas, inclusiv de Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare.

Criticile față de aceste reglementări s-au concentrat pe problemele logistice, vice-ministrul de externe Simonas Satunas afirmând că „este o soluție nesustenabilă”. De asemenea, vice-ministrul de interne, Alicija Scerbaite, a menționat că noile reguli vor genera o creștere a volumului de muncă pentru autoritățile de migrație.

👉 Rezultatele și excepțiile din noile reguli

În ianuarie 2026, cel puțin 149 de cetățeni ruși și-au pierdut drepturile de ședere în Lituania, a declarat Departamentul lituanian pentru migrație pentru Meduza. Legea permite două excepții de la restricțiile de călătorie: transportul internațional și vizitele efectuate din „motive obiective” independente de voința călătorilor.

Deși au existat solicitări în cadrul Departamentului pentru Migrație pentru clarificarea acestor motive, răspunsurile primite sunt inconsistente. Un exemplu ar fi o cetățeană rusă care a contactat autoritățile pentru a întreba despre vizitele la rude bolnave. Aceasta a fost informată că „vizitarea membrilor familiei grav bolnavi nu este o excepție garantată”, subliniind ambiguitatea reglementărilor.