Cu mult înainte de Tyrannosaurus Rex, Pământul era dominat de specii uriașe de carnivore mult mai stranii și înfricoșătoare decât orice monstru imaginat vreodată de Hollywood. În timpul Permianului, o perioadă geologică misterioasă care s-a încheiat acum 250 de milioane de ani, se găseau mai mulți prădători decât animale terestre cu care aceste „super-carnivore” puteau să se hrănească, potrivit BBC. În timpul acestei ere, toate continentele de pe Pământ erau unite într-un singur supercontinent în formă de iepure: Pangeea. Exista un singur ocean vast care se întindea pe aproape tot globul: Panthalassa. Permianul a fost o eră a extremelor. A început cu o eră glaciară care a transformat jumătatea de sud a continentului într-o întindere continuă de gheață și a adunat atât de multă apă încât nivelul oceanului a scăzut cu până la 120 de metri. După încheierea acestei perioade, supercontinentul a început să se încălzească treptat și clima a devenit mai uscată. Din cauza mărimii uriașe a Pangeei, regiunile din interiorul său nu au beneficiat de pe urma influenței oceanice, ceea ce a dus la formarea a multe zone pustii. Până la mijlocul erei, centrul Pangeei a devenit în mare parte un deșert fără pic de viață în care temperaturile ajungeau și la 73 de grade Celsius. Apoi, spre finalul Permianului, întreaga planeta s-a încălzit cu 10 grade Celsius – cam de două ori mai mult decât cel mai sumbru scenariu din prezent dacă creșterea emisiilor de gaze de seră va continua necontrolat. Încălzirea globală a dus la cea mai mare extincție în masă din istoria Pământului și a creat mai apoi condițiile în care au putut apărea dinozaurii. Între Permian și perioada în care au trăit cele mai cunoscute specii de dinozaur a trecut cam la fel de mult ca între era dinozaurilor și perioada noastră. Cele mai mari animale terestre erau sinapsidele precum Cotylorhynchus, care avea un cap extrem de mic și corpul de dimensiunea unui elan, și Estemmenosuchus, care semăna cu un hipopotam care poartă o pălărie ciudată pe cap. Sinapsidele trăiau alături de multe alte vietăți excentrice. Cerul era dominat de insecte care semănau cu niște libelule gigantice – Meganeuropsis. În apele dulci, înotau amfibieni carnivori de 10 metri lungime cu fălci ca niște crocodili, iar oceanele erau patrulate de pești asemănători rechinilor cu „fierăstraie” circulare zimțate pe post de dinți. „Sunt așa de multe creaturi bizare și trăsnite... cred că acest lucru scoate în evidență cât de vie a fost perioada aceea”, a povestit Suresh Singh, un cercetător al Școlii de Științe ale pământului din cadrul Universității Bristol. În Permian au apărut primele animale patrupede care trăiau în mod exclusiv pe pământ. Înainte de această perioadă a fost „era amfibienilor”, atunci când cele mai multe specii trăiau cel puțin o parte din viața lor în apă. Marea extincție de la finalul Permianului și începutul Triasicului a omorât aproape 90% din speciile marine și 70% din speciile terestre de pe Pământ.