Firmele militare private americane ar putea fi desfășurate în Ucraina ca parte a unui plan de pace pe termen lung. Donald Trump poartă discuții cu aliații europeni despre posibilitatea ca antreprenorii din domeniul militar să ajute la construirea de fortificații pentru a proteja interesele SUA în țară, potrivit publicației britanice The Telegraph. Planul este conceput ca o soluție temporară după ce președintele SUA a promis că trupele americane nu vor fi staționate în Ucraina. Contractori americani ar putea fi trimiși pentru a ajuta la reconstrucția apărării frontului Ucrainei, la construirea de noi baze militare și la protejarea afacerilor americane. Prezența soldaților privați ar acționa ca factor pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin de la încălcarea unui eventual armistițiu. Planul este discutat alături de o serie de alte așa-numite garanții de securitate – elaborate de coaliția celor dispuși condusă de Regatul Unit și Franța – care vor sta la baza unui plan de pace pe termen lung. Detaliile finale – care includ poliția aeriană, antrenamentul și misiunile navale la Marea Neagră – ar putea fi anunțate chiar în acest weekend, după săptămâni de activitate diplomatică declanșate de discuțiile domnului Trump cu Putin în Alaska. The Telegraph a consultat peste zece oficiali occidentali, conturând o versiune cuprinzătoare despre cum o misiune condusă de Europa ar putea impune un acord de pace. Planificatorii militari europeni și-au accelerat activitatea după ce Trump le-a spus liderilor că Putin este deschis ca aliații occidentali să ofere garanții de securitate Ucrainei. Comandantul-șef american și-a semnalat, de asemenea, disponibilitatea de a sprijini ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai importante misiuni în străinătate de la războaiele din Afganistan și Irak încoace. Oficialii europeni au declarat că strategia principală pentru prevenirea războiului în viitor este continuarea reconstrucției forțelor armate ale Ucrainei, afectate de lupte, în principala formă de descurajare. Conform planului, formațiunile ucrainene ar urma să apere o frontieră consolidată pe linia frontului, așa cum se convenise în orice acord de pace. Forțele Kievului ar urma să fie reînarmate și antrenate de aliații europeni ai NATO, folosind mecanisme existente și noi. De exemplu, Ucraina ar putea continua să cumpere sisteme americane, cum ar fi bateriile de apărare aeriană Patriot sau lansatoarele de rachete Himars, folosind fonduri furnizate de aliații europeni. Fortificațiile și bazele din apropiere de prima linie ar putea fi construite de contractori militari privați americani, așa cum s-a făcut în Irak și Afganistan. Prezența contractorilor americani pe teren în Ucraina ar fi văzută ca un impuls major pentru puterile europene, care doresc sprijinul american pentru un eventual acord de pace. Desfășurarea lor ar însemna că Casa Albă ar avea o miză în joc și ar spori efectul de descurajare împotriva unui atac rusesc de teama represaliilor americane, au declarat mai multe surse. Discuțiile privind utilizarea contractorilor americani au apărut prima dată la semnarea unui acord între Washington și Kiev pentru extragerea vastelor bogății minerale și pământuri rare ale Ucrainei. Casa Albă se opune în continuare desfășurării propriilor trupe în Ucraina, dar a fost de acord ca forțele europene să fie folosite pentru a susține orice acord de pace. O sursă din guvernul britanic a declarat că contractorii privați americani „pun pe teren «cizme» americane, adică deținători de pașapoarte americane, ceea ce este, în mod efectiv, un factor de descurajare pentru Putin”. Utilizarea unor contractori privați i-ar permite, de asemenea, lui Trump să liniștească temerile în rândul susținătorilor săi din gruparea MAGA, care sunt împotriva intervenției străine, oferindu-i în același timp o altă înțelegere comercială pe care să o susțină, au declarat oficialii. Unele națiuni europene au lansat ideea unei zone tampon demilitarizate pentru a separa forțele ucrainene de cele ruse odată ce luptele se vor termina. Aceasta ar putea fi patrulată de forțe de menținere a păcii sau de observatori, așa cum au convenit atât Kievul, cât și Moscova în orice acord de pace. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, ar cere probabil staționarea trupelor europene în zonă. Kremlinul a sugerat că China ar putea fi folosită drept garant al securității în discuțiile privind un acord de pace. Trump a sugerat, de asemenea, desfășurarea de trupe chineze ca forțe de menținere a păcii în Ucraina postbelică în timpul întâlnirii sale cu liderii europeni de săptămâna trecută, potrivit Financial Times. Diferențele dintre națiunile aflate în război înseamnă că este puțin probabil ca această opțiune să fie convenită de toate părțile. Ideea, lansată inițial de Putin, s-a confruntat cu opoziția Europei și a fost respinsă anterior de Zelenski din cauza sprijinului acordat de Beijing efortului de război al Rusiei. Și națiunile europene insistă că nu își vor poziționa militarii pe linia frontului, între armatele ucraineană și rusă. Ca răspuns la informațiile privind perspectiva unei zone tampon, Zelenski a declarat că rușii s-ar putea retrage dacă ar dori să creeze mai mult spațiu între ei și forțele ucrainene. O forță condusă de Europa ar putea fi staționată mai adânc în Ucraina pentru a oferi o a treia linie de apărare în cazul în care Rusia ar alege să invadeze. Ar servi în principal ca un alt element de descurajare format din mii de soldați europeni. „Scopul principal este să le demonstrăm ucrainenilor că vom fi în lupta alături de ei dacă Rusia va reinvada”, a declarat un oficial. Zeci de țări au transmis omologilor că ar fi dispuse să se alăture desfășurării. Printre acestea se numără state precum Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, precum și națiunile baltice, nordice și scandinave. Anterior se discutase de o desfășurare de aproximativ 30.000 de soldați europeni. Această cifră a fost aparent redusă din cauza lipsei de resurse și a temerii că ar putea fi considerată „prea puternică” în ochii lui Putin, a adăugat o sursă. Națiunile europene au purtat discuții privind introducerea unei zone de interdicție aeriană pentru a permite Ucrainei să redeschidă cu încredere rutele aviației comerciale. Schema ar putea fi implementată în etape, potrivit The Telegraph, începând din vest și acoperind treptat mai mult spațiu aerian până când întreaga țară va fi suficient de sigură pentru călătoriile aeriene comerciale, de exemplu. Permiterea începerii călătoriilor aeriene este considerată un element cheie în oferirea unui impuls investițiilor în țara sfâșiată de război și ar ajuta, de asemenea, refugiații să se întoarcă acasă. Inițial, misiunea – care ar folosi patrule cu avioane de vânătoare occidentale și sisteme de apărare aeriană terestre – ar urma să deschidă aeroportul Liov și alte aeroporturi ucrainene din vestul țării. Pe măsură ce încrederea în menținerea oricăror acorduri de încetare a focului va crește, misiunea va fi extinsă spre est, către Kiev și alte orașe. Conform planurilor, Turcia ar urma să conducă o misiune navală în Marea Neagră, menită să securizeze rutele maritime comerciale în și din Ucraina. Kievul a reușit să-și mențină deschise propriile coridoare de transport maritim din timpul războiului, iar operațiunea ar urma să ducă la restabilirea mai multor rute prin intermediul patrulelor navale occidentale. Misiunea, susținută de națiunile de la Marea Neagră, Bulgaria și România, ar urma să conducă și eforturile de deminare a apelor. România a achiziționat nave de la șantierele navale turcești, pe măsură ce se pregătește să joace un rol mai important în regiune, notează The Telegraph. Turcia a blocat accesul la Marea Neagră atât pentru navele rusești, cât și pentru cele mai noi promise Ucrainei de aliații occidentali, în încercarea de a limita conflictul din zonă. Cea mai probabilă desfășurare europeană ar veni sub forma unor instructori militari mutați în noi baze din vestul Ucrainei. Ideea a fost propusă pentru prima dată de Emmanuel Macron, președintele Franței, anul trecut, pe fondul îngrijorărilor că prea mulți soldați ucraineni părăseau taberele de antrenament din țara sa. A fost respinsă la momentul respectiv de Joe Biden ca fiind o escaladare a situației, a declarat un fost oficial american. Însă anul acesta, a reapărut sub presiunea lui Trump de a elabora un plan de pace ca modalitate de a oferi un alt efect de descurajare împotriva unei noi invazii rusești. Antrenarea forțelor ar accelera, de asemenea, procesul de reînarmare și reconstrucție a forțelor armate ale Ucrainei pentru a crea efectul de „porc spinos de oțel” pe linia frontului. Pe lângă misiunea Franței, programul de antrenament de mare succes al Marii Britanii, Operațiunea Interflex, ar urma să fie mutat probabil în vestul Ucrainei, conform planurilor actuale. Sprijinul logistic al SUA pentru orice desfășurare europeană este considerat o condiție prealabilă pentru garanțiile de securitate. Oficialii europeni cred că Washingtonul a fost deschis la solicitările de asistență sub forma unor aeronave americane de transport greu pentru a muta echipamente și trupe spre est, către Ucraina. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la menținerea fluxului de arme occidentale către Ucraina. Națiunile europene s-au angajat deja să cumpere pentru Kiev echipamente militare fabricate în SUA în valoare de cel puțin 10 miliarde de dolari în ultimele săptămâni. Ucraina a înaintat, de asemenea, o propunere prin care țara ar promite să cumpere echipamente în valoare suplimentară de 90 de miliarde de dolari odată ce războiul se va termina. În pregătire, Departamentul de Stat al SUA a aprobat deja o potențială vânzare de rachete de croazieră lansate din aer și echipamente aferente către Ucraina, pentru o sumă estimată la 825 de milioane de dolari. Vânzarea potențială a 3.350 de rachete Eram (muniții de atac cu rază extinsă de acțiune), care ar putea fi livrate la Kiev în câteva săptămâni, include kituri de ghidare GPS și sisteme de apărare electronică pentru armele care au o rază de acțiune de „câteva sute” de kilometri. Pachetul include, de asemenea, echipamente de suport, software de planificare a misiunilor, piese de schimb și asistență tehnică, a anunțat joi Pentagonul. O altă condiție prealabilă pentru orice desfășurare europeană ar fi o ofertă de sprijin american din partea serviciilor de informații, recunoaștere și supraveghere (ISR), au declarat oficialii. Națiunile europene nu dispun de capacitățile satelitare necesare pentru a monitoriza suficient orice armistițiu. Se crede că, pe lângă sprijinul oferit de forțele de informații la sol, asistența din partea serviciilor secrete ar fi, de asemenea, esențială pentru succesul misiunii de poliție aeriană. Trump a retras temporar sprijinul IRS de la Kiev după o dispută cu Zelenski, atribuită pierderii accelerate a forțelor armate ucrainene în regiunea Kursk din Rusia. Se pare că Pentagonul nu a oferit pe deplin informațiile necesare Ucrainei pentru a organiza atacuri cu rachete transfrontaliere, creând un veto american de facto asupra oricăror astfel de planuri. O sursă a declarat pentru The Telegraph că oficialii americani au cerut, de asemenea, Ministerului Apărării din Marea Britanie să nu împărtășească informații în acest sens în timp ce au loc discuțiile de pace dintre Trump și Putin. Europa nu are, de asemenea, experiență în coordonarea misiunilor militare majore, care a fost lăsată în principal în seama generalilor americani. Oficialii europeni și americani au discutat despre perspectiva utilizării unui comandant militar american pentru a supraveghea toate desfășurările din cadrul planului de pace. Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO, a fost luat în considerare ca o posibilitate pentru un rol, în cazul în care ideea va primi undă verde de la Trump. Casa Albă a aprobat deja implicarea sa în recenta avalanșă de planificare militară, ceea ce aliații europeni consideră a fi unul dintre cele mai mari semne de sprijin pentru garanțiile de securitate din partea președintelui SUA. Prin acordarea unui rol mai important generalului Grynkewich, coaliția va beneficia de planuri predefinite de apărare a continentului împotriva unei invazii rusești și de o susținere suplimentară din partea Americii pentru orice garanții de securitate. Majoritatea națiunilor europene rămân îngrijorate în privat că orice desfășurare de trupe poate avea loc doar cu sprijin serios din partea SUA. „Vom fi implicați ca sprijin. Îi vom ajuta”, a declarat Trump reporterilor săptămâna trecută. Însă europenii au spus că nu au auzit încă cum este dispusă Casa Albă să sprijine misiunea. Principala solicitare din partea guvernelor europene este ca Trump să staționeze avioane de vânătoare și rachete în țările vecine, Polonia sau România, gata să răspundă la primele semne de agresiune rusească. Oficialii europeni cred că acest nivel de garanții din partea Washingtonului ar face Rusia să se gândească de două ori înainte de a lansa un atac asupra trupelor sale staționate în Ucraina. „Perspectiva unui răspuns militar american este complet diferită de un răspuns european”, a declarat o sursă. Chiar dacă Trump va fi de acord verbal cu conceptul, există neliniște în capitalele europene cu privire la sustenabilitatea angajamentului. Președintele american este cunoscut pentru faptul că se răzgândește frecvent și, chiar dacă și-ar respecta promisiunea, aceasta ar putea eșua atunci când va părăsi în cele din urmă Casa Albă. „Problema este că Trump însuși crede că cuvântul său și puterea Trump sunt suficiente pentru a-i descuraja pe ruși”, a declarat o sursă din guvernul britanic. „După cum vă puteți imagina, asta nu înseamnă neapărat să fii de acord cu ucrainenii.” Există, de asemenea, sentimentul în rândul oficialilor europeni că planurile privind garanțiile de securitate nu vor vedea niciodată lumina zilei, pentru că nu sunt încrezători că Putin este pregătit să accepte un armistițiu. Mulți cred că îl induce în eroare pe Trump și prelungește războiul pentru a câștiga mai mult teritoriu. Rusia a declarat vineri că propunerile occidentale privind garanțiile de securitate sunt „unilaterale” și „concepute pentru a limita Rusia”, ceea ce nu a făcut decât să amplifice nivelul de scepticism din Europa. Reticența lui Putin de a accepta un armistițiu l-a determinat pe Trump să retragă stimulentele economice oferite Rusiei pentru a pune capăt războiului.