UE permite redistribuirea fondurilor pentru sprijinirea apărării și securității, transmite digi24.ro, citând anunțul oficial al Comisiei Europene. Potrivit acesteia, statele membre au acum posibilitatea de a canaliza sute de miliarde de euro din fondurile de redresare COVID-19 către proiecte din domeniul apărării, ceea ce marchează o schimbare majoră față de prioritatile inițiale ale UE.
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
UE permite redistribuirea fondurilor pentru sprijinirea apărării și securității, transmite digi24.ro, citând anunțul oficial al Comisiei Europene. Potrivit acesteia, statele membre au acum posibilitatea de a canaliza sute de miliarde de euro din fondurile de redresare COVID-19 către proiecte din domeniul apărării, ceea ce marchează o schimbare majoră față de prioritatile inițiale ale UE.
Comisia Europeană a confirmat că țările au până în august 2026 pentru a îndeplini anumite obiective, pentru a putea accesa până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea de reziliență și redresare (RRF). În plus, proiectele legate de apărare devin eligibile pentru finanțare, notează politică. Conform legislației RRF, în 2021, UE a alocat suma de 650 de miliarde de euro pentru combaterea schimbărilor climatice, digitalizare și reforme economice, în condițiile în care apărarea nu era inclusă pe lista domeniilor eligibile inițial.
Totuși, după patru ani, cu circa jumătate din fonduri încă neutilizate, Comisia a anunțat recent că proiectele din domeniul apărării, precum programele de comunicații prin satelit, pot beneficia acum de finanțare. Potrivit oficialilor UE, este necesară și modificarea regulamentului pentru Programul european pentru industrie de apărare (EDIP), pentru a permite utilizarea fondurilor de redresare în sprijinirea sistemelor de securitate națională.
Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie, a explicat reporterilor că aceste posibilități pot ajuta fondurile UE să contribuie mai eficient la obiectivele comune, inclusiv în domenii precum securitatea și apărarea. El a subliniat că, dacă o țară redirecționează fonduri pentru aceste proiecte, le poate accesa mai ușor, însă condițiile și timpii suntcritici, deoarece trebuie să se demonstreze că țara a atins obiectivele stabilite. Multe state, precum Italia și Spania, fac presiuni pentru extinderea termenului până în 2026, dar Executivul UE respinge ferm această idee, considerând-o costisitoare și riscantă de blocaj.
Conform notează Digi24, oficialul UE avertizează că extinderea termenului ar necesita acorduri complicate între guverne și ratificări în multiple parlamente, ceea ce ar putea duce la blocaje. UE sugerează că statele pot ajusta planurile de investiții, fie reducând, fie schimbând proiectele, pentru a face față termenelor. De asemenea, țările au opțiunea de a transfera fonduri către alte programe ale UE, precum InvestEU, sau de a extinde proiectele inițiate deja.
În cazul României, planurile pentru utilizarea fondurilor sunt mai ample și întâmpină întârzieri. Potrivit POLITICO, Romania a solicitat granturi de aproximativ 3% din PIB-ul său. Ungaria, la rândul său, nu a depus încă nicio cerere de plată, iar pentru a accesa fondurile, reformele în domeniul statului de drept sunt requisitoare. Budapesta riscă să piardă peste 10 miliarde de euro dacă nu îndeplinește aceste reforme, informează sursa citată.
