Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, marți, despre contraofensiva ucraineană de anul trecut că nu a avut rezultatele dorite pentru că Rusia „știa unde avem de gând să atacăm”. El susține că planurile ucrainenilor i-au fost divulgate lui Vladimir Putin înainte de începerea operațiunii, relatează Business Insider. Zelenski a subliniat că și lipsa armelor și echipamentelor militare a dus la rezultate slabe. Reflectând asupra contraofensivei eșuate din vara anului 2023, Zelenski a remarcat săptămâna aceasta că operațiunea ar fi putut fi condamnată din fașă. „Rușii știau unde aveam de gând să atacăm”, a declarat acesta într-un interviu acordat marți pentru Axel Springer. „Cum au știut ei? Cum au obținut aceste informații? Nu pot să vă spun asta. Istoria va spune”, a adăugat el. Zelenski declarase anterior, în cadrul unei conferințe de presă la sfârșitul lunii februarie, că planurile Ucrainei erau „pe masa Kremlinului chiar înainte de începerea contraofensivei”. Cam în aceeași perioadă, șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, a declarat pentru CBC News că nu va detalia subiectul, dar a spus că există dovezi că Rusia cunoștea planurile. „Este o problemă serioasă și luăm unele măsuri”, a spus el. Rămâne neclar însă cât de răspândită a fost această scurgere de informații și ce alte informații ar fi putut fi incluse. Zelenski a declarat pentru agențiile de presă Axel Springer că există planuri pentru o contraofensivă în 2024. „Iar această contraofensivă trebuie să ne dea niște rezultate”, a adăugat el. La sfârșitul lunii februarie, el a spus că mai puțini oameni știu despre planurile pentru 2024. „Cu cât mai puțini oameni care cunosc planurile armatei ucrainene, cu atât mai rapidă va fi victoria și rezultatul neașteptat pentru ruși”, a spus el. Despre contraofensiva din 2023, Zelenski spune că „nu a fost atât de reușită”. „Este adevărat că nu am obținut rezultatul pe care ni l-am dorit”, a declarat el, adăugând că au existat „multe motive” pentru acest lucru. Pe lângă faptul că Rusia a aflat din timp despre planurile Ucrainei, Zelenski a spus că unele dintre probleme au fost din vina Ucrainei și că trupele nu au fost „echipate corespunzător”. Kievul și-a lansat contraofensiva împotriva Rusiei în iunie 2023, cu câteva luni mai târziu decât se preconiza inițial, parțial din cauza întârzierilor în ceea ce privește pregătirea și armele furnizate de NATO. Printre problemele care au dus la rezultatele slabe ale operațiunii se numără și lipsa soldaților experimentați, în condițiile în care mulți dintre ei au fost împotmoliți în bătălia de la Bahmut. Alte provocări au inclus apărarea fortificată a Rusiei și rețeaua extinsă de mine terestre, care au încetinit înaintarea trupelor și au mutilat tancurile și blindatele grele ale Ucrainei furnizate de Occident. Contraofensiva ucraineană a încercat să treacă prin Zaporojie, în sudul Ucrainei, și să divizeze forțele rusești în apropierea Mării Azov, trupele luptând, de asemenea, spre est, spre Donețk și malul estic al râului Dnipro, însă niciunul dintre aceste eforturi nu a fost foarte eficient. Ucraina a reușit să recupereze doar aproximativ 320 de kilometri pătrați de teritoriu în 2023. Rapoartele anterioare au indicat că liderii militari ucraineni au dorit o contraofensivă îndrăzneață în această direcție cu un an mai devreme, dar Ucraina nu a putut convinge partenerii occidentali, în special SUA, să susțină în mod adecvat planul. Zelenski a remarcat marți că a existat totuși o „parte pozitivă” a contraofensivei. „Ceea ce am făcut în Marea Neagră, de exemplu. A fost ceva pozitiv. Am creat un coridor alternativ pentru cereale în Marea Neagră și am distrus multe unități ale flotei rusești”. „Sunt toate acestea un mare succes? Pe de o parte, nu. Pe de altă parte, Ucraina a rezistat. Acesta este un mare succes”, a spus el. O parte din viziunea lui Zelenski pentru o contraofensivă de succes în 2024 implică prioritizarea obiectivelor de infrastructură, cum ar fi podurile și aeroporturile. Mai ales podul Kerch. „Ni-l dorim foarte mult”, a spus el când a fost întrebat despre distrugerea acestuia. Podul Kerch a fost de mult timp o țintă pentru Ucraina. Finalizat în 2018, acesta a fost văzut ca un punct de reper de către președintele rus Vladimir Putin, un conector fizic între partea continentală a Rusiei și Crimeea ocupată. Anterior, acesta a servit drept rută pentru Rusia pentru a transporta echipamente înainte de invazia sa din februarie 2022. Ucraina a vizat podul în mod repetat. În octombrie 2022, un camion încărcat cu bombe a explodat, provocând daune grave care au închis traficul pentru vehiculele normale până în februarie 2023 și traficul feroviar până în mai 2023. Iar apoi, în iulie 2023, un alt atac a zguduit carosabilul podului. Ulterior, Rusia a început să scufunde nave în zona din jurul podului pentru a împiedica dronele maritime să navigheze spre acesta. Dar Zelenski a mai spus că nu a fost vorba doar de acea țintă specifică, ci mai degrabă de alte situri care ajută Rusia să-și susțină efortul de război. „Nu este vorba doar de podul Kerch despre care vorbește toată lumea. Este vorba despre unele obiecte de infrastructură care sunt o țintă militară. Este vorba despre pod, este vorba despre aeroporturi de pe care decolează avioane. Sunt poduri prin care se livrează arme. Aeroporturi de pe care decolează avioane care ne bombardează. Acestea sunt ținte legitime. Ca să nu mai spunem că se află în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, a declarat liderul ucrainean.