Misiunea Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, a sosit luni la Bucureşti pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare din România, precum şi pentru a actualiza estimările macroeconomice. Echipa FMI va vizita capitala României din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 în cadrul unei vizite cu caracter obişnuit. Potrivit estimărilor FMI, România va avea o creştere economică de 2,3% în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB, fiind necesare reforme adiţionale care să echivaleze cu 2% din PIB. Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Radu Oprea declară că este aşteptată o evaluare obişnuită cu privire la raportul prezentat de echipa FMI. Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Jan Kees Martijn a menţionat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut este un pas în direcţia potrivită, însă mai sunt necesare şi alte reforme. Acestea sunt necesare pentru a creşte veniturile şi eficienţa sistemului fiscal. Experţii FMI au evidenţiat că măsurile principale care ar trebui luate de autorităţile de la Bucureşti includ eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi tranziţia la o economie cu emisii neutre de carbon. FMI a apreciat că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT, precum şi prin limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, instituţia financiară internaţională consideră că majorarea taxei pe microîntreprinderi va genera creşterea veniturilor din taxe, dar sugerează ca pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere să fie redus şi mai mult. Totuşi, FMI atrage atenţia că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară. Fondul Monetar Internaţional estimează că pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, dar se va impune introducerea unor noi ajustări pentru a reduce acest deficit sub 3% din PIB, conform acordului semnat cu Comisia Europeană.