România își propune neutralitatea climatică înainte de 2045
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
România își propune neutralitatea climatică înainte de 2045
România își ajustează obiectivele climatice, propunându-și să atingă neutralitatea climatică înainte de anul 2045, devansând astfel termenul inițial de 2050. Până în 2030, țara își dorește ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, conform celei de-a doua versiuni a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), recent publicată de Ministerul Energiei.
Conform unui comunicat de presă emis marți, noul plan conține 89 de politici și măsuri menite să crească utilizarea surselor regenerabile de energie, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să implementeze soluții inovatoare în diverse sectoare economice. Scenariul "With Additional Measures" (WAM) din acest plan stabilește ținte mai ambițioase comparativ cu cele anterioare, notează Ministerul Energiei.
Printre obiectivele principale ale planului se numără o reducere de 85% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030, în comparație cu nivelurile din anul 1990. De asemenea, România vizează ca 38% din energia consumată să fie generată din surse regenerabile, inclusiv energia eoliană, solară și biomasa.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat importanța acestei actualizări, afirmând: "România face un pas important în lupta împotriva schimbărilor climatice prin actualizarea Planului Național Integrat. Am ridicat standardele și ne-am asumat obiective ambițioase printr-o viziune de dezvoltare durabilă." Planul include măsuri de reducere a emisiilor în sectoare esențiale precum energie, transport, locuire și industrie, și propune utilizarea hidrogenului regenerabil și eficientizarea energetică.
Ministerul Energiei continuă colaborarea cu partenerii naționali și internaționali pentru a asigura o tranziție energetică eficientă și pentru a proteja mediul. PNIESC urmează să fie trimis rapid Comisiei Europene, România alăturându-se astfel altor state membre care au prezentat planuri actualizate în domeniul energiei și schimbărilor climatice.
