Curtea de Apel de la Paris a refuzat miercuri să îl predea pe Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, Bucureştiului, care cerea remiterea lui pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar pentru trafic de influenţă în legătură cu un conflict privind succesiunea regală, informează AFP, citată de Agerpres. „Am spus întotdeauna că eu cred în justiţia franceză”, a reacţionat Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, 76 de ani, la sfârşitul deliberării.Preşedintele Camerei pentru extrădări a Curţii de Apel de la Paris a subliniat că autorităţile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporţionat”.Judecătorul a precizat că el s-a pronunţat asupra admisibilităţii mandatului de arestare, nu însă şi pe fondul acestui dosar.Cu această decizie, Curtea de Apel „pune capăt unei hărţuiri procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”, a apreciat pentru AFP avocata prinţului, Miriame Laichi. Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare în ianuarie pentru descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României. Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, în vârstă de 76 de ani, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci începând din 2006 pentru a recupera proprietăţi pe care le revendica ca moştenitor al familiei regale, scrie France Presse. În 1947, familia regală a fost alungată din România de comunişti, iar proprietăţile sale au fost confiscate. Persistă însă conflicte în legătură cu bunurile rezultate din moştenire. Prinţul a fost condamnat în decembrie 2020 la o pedeapsă cu închisoarea de trei ani şi patru luni pentru trafic de influenţă şi complicitate de către Înalta Curte de Casaţie din România. În acest caz au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puţin 145 milioane de euro. Imediat după condamnarea sa, justiţia română a emis un prim mandat de arestare pe numele său. Camera de extrădări a Curţii de Apel din Paris a respins această solicitare în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat având în vedere neregularităţile depunerii jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat. Pentru a formula o nouă cerere de remitere adresată Franţei, Bucureştiul s-a bazat pe decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei întrebări preliminare. CJUE a considerat că decizia Curţii de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcţionării sistemului judiciar român, a amintit în timpul audierii din 11 iunie preşedintele camerei de extrădări.